Mai devreme sau mai tarziu, invatam teoria stancii.
Sau cum sa ramai neclintit dupa toate furtunile.
Cum sa privesti cu detasare si cum sa tragi singur concluziile.
Sa-ti pese din ce in ce mai putin de lucrurile marunte
si sa contezi din ce in ce mai mult doar pe puterile tale.
Stanca ramane locului, indiferent de schimbarile din jur.
Depinde de noi sa devenim atat de intelepti incat
nimic sa nu ne mai poata clinti.
Stiu, teoria se invata prima.
Dar odata intelese aceste lucruri,
e imposibil sa nu fim mai puternici.
Chiar de astazi.
4 comentarii:
Ti s-a mai spus ca tu esti insasi forta?:) A big big hug:)
Ha. Eu si Vader. Glumesc. Sper ca si tu :)
Draga mea, si daca ne vorbeam si nu ne potriveam mai bine in spiritul postarilor de astazi(inclusiv partea muzicala). Si eu pledez pentru stinca. M-am saturat de trestii, care se tooot apleaca si ramin intregi, ce-i drept, dar cam aduse de "spinare", cu toata elasticitatea lor. Prefer stinca. Si iti admir demersul de a o promova, in plin sezon al trestiilor si salciilor! Ai scris bestial, Angela! Felicitarile mele si o puzderie de pupici! :)
Multumesc mult, inclusiv pentru pupici si pentru imbratisarea de pe blogul tau. Sunt onorata sa te am printre cititori. Esti un om care aduci lumina.
Trimiteți un comentariu