.jpg)
Linistea mea are chipul tau.
Langa tine simt cum zilele trec cu folos.
Invatam sa redevenim noi insine prin tot ce iubim.
Nimic nu-mi pare greu cand
gandul la tine imi vegheaza fiecare clipa.
Invatand ceea ce stiu ca-ti place
voi fi mai aproape de sufletul tau.
Limbajul universal al muzicii nu este deloc universal.
El poate fi perceput atat de diferit.
Ascultandu-ti degetele stiu cel mai bine
ca si tu ma iubesti.
Viata este poemul pentru care ne-am nascut.
Pe care il scriem cum stim noi mai bine.
Uneori de neinteles pentru altii.
16 comentarii:
Ei da, m-am indragostit de scrisul tau, o spui cu multa caldura de parca eu as spune-o, frumos asezi cuvintele, intelesul lor patrunde spre suflet si-l mangaie placut. Spun ceea ce simt, nu baliverne pentru unii sau abureli de doi bani cum s-ar crede. Plec vrajit de atata maestrie, un om ce iubeste viata poate gandi astfel, iar muzica desavarseste vraja!
Multumesc, Paul. Pentru mine conteaza ce spui. Mai am cuburi, sa stii. Iar melodii mai caut...
as zice ca.... fericirea are chipul tau, si nu linistea ... si ca poemul este viata pe care noi o traim. :P sau altfel zis... ce a fost mai intii? oul sau gaina?
viata-cateva decenii de nedumerire.
Foarte frumoase poezii.Am sa le urmaresc in continuare.
Cristina. Fiecare poate sa zica ce vrea. Cine sunt eu sa-l opresc?
Dona. Frumos spus. Domnul Ghica stie ca-l citezi fara sa pui ghilimele? As putea sa-i transmit.
dyanna. Iti multumesc. Esti binevenita.
scuze.cred ca ma gandeam la altceva sau ma grabeam.stii ca eu scriu inclusiv cine a spus ceea ce a spus.de exemplu am vrut si am tot uitat sa-ti zic ca este o eroare la indicatorul de ze list.te duce la alt blog.sau poate asa ai vrut.
În călătoria mea, am poposit şi pe la tine... multă sensibilitate..frumuseţe am gasit..o să revin..
Dona. Ok. Multumesc pentru observatie.
Denisia. Oricand, ma bucur sa te am in vizita.
Cand am citit ...'Poemul pentru care ne-am nascut' mi-a aparut in gand un copil cu un chip dragalas :-)
Numai iubirea face ca omul sa fie necesar pe lume !
J.W.Goethe la aceasta concluzie a ajuns :-)
(habar nu am :-))) )
Ganduri bune alearga spre tine ...
Cand am scris-o, nu aveam copilul :)) Acum vad totul altfel. Multumesc pentru gandurile bune. Iti raspund cu un zambet cald, de fiecare data.
Cu adevarat, viata este un mare poem, mereu am vazut-o asa, chiar daca multi neaga acest fapt.
Simpla noastra respiratie, cand ne lasam patrunsi de frumos, este un poem, ca si zborul pasarilor, atat de gratios. Si cantecul marii, al paraielor de munte...
Ileana. Paraie de munte... ce dor imi e. Mai trebuie sa astept un pic pana sa pot sa ascult din nou susurul acela datator de viata.
Important e ce simtim noi despre viata noastra. Altii oricum au alte repere, alte valori...
Ma bucur ca rezonam.
Si respirarea e o minune, nu-i asa?
E o minune, pe care o constientizam asa de tarziu inaintand in ani...
Si eu ma bucur!... ;)
Trimiteți un comentariu