duminică, 26 aprilie 2009

Sufletul, prada unei noi incercari



Nu cred ca exista om care sa nu poata iubi.
Exista doar oameni care se tem de o noua suferinta
si de accea nu accepta sa-si lase sufletul
prada unei noi incercari.
Ei trec astfel pe langa o posibila implinire
sau pe langa un posibil esec.
Nimeni nu poate sti dinainte
cand si cum se va sfarsi o iubire,
care va fi pretul si cine-l va plati.

Nu cred ca exista om pe care
dragostea sa nu-l faca mai bun.
Si mai frumos.
Si-atunci, de ce ne inchidem inima,
refuzand sa primim lumina unei astfel de stari?
Sunt oameni care ne pot schimba in bine.
Nu finalitatea conteaza,
cat transformarea din fiecare.

Nu trebuie sa asteptam o zi anume
sa ne indragostim.
Trebuie doar sa credem
in puterea iubirii
care ne ajuta sa fim noi.

18 comentarii:

Stefy spunea...

Cat de multa dreptate ai mami..... dar... cate noi inceputuri sa mai ducem?? cate?

Florin spunea...

cat adevar!!

miki spunea...

Iubirea îi schimbă pe oameni, dar şi suferinţa.Şi după prea mulă suferinţă este greu să-ţi mai găseşti puterea să o iei de la capăt.
Şi poate"totuşi există iubire"cum spune poetul.

Angela Ribus spunea...

Stefy. Simplu. Pana cand nu va mai fi nevoie de inca un inceput. Pana cand ceea ce avem ne va fi de-ajuns. :)

Florin. Bun venit in Cub!

Miki. Ne trebuie, e-adevarat, o perioada de vindecare. Dar si suferinta se diminueaza cu timpul. Bineinteles, daca nu ne-o alimentam la infinit...

Iar poetul... stia el ce stia. :))

Alice spunea...

Nu cred ca, daca intalnim pe cineva care ne face sufletul sa vibreze, putem sa spunem "nu". Oricat am fi de raniti si, prin urmare, excesiv de precauti in relatiile anterioare, in momentul cand intalnim pe "acel cineva" nu vom avea puterea sa spunem "nu".
Cand afirmam ca nu mai putem, sau nu mai vrem sa iubim, o facem din cauza ca, in acea perioada din viata noastra nu avem langa noi pe cineva care sa ne faca sa spunem "da". Asta e parerea mea :)

Angela Ribus spunea...

Alice. Corect. Numai ca in fata acelui cineva nu ne deschidem la fel de usor daca avem niste rani, cum am face-o daca n-am avea nici macar o cicatrice.

Oricum, timpul - si cineva care sa aiba grija de noi - chiar vindeca toate ranile...

pheideas spunea...

Ha, teama de iubire ! ... Dificil subiect. Poti sa scrii trate intregi pe tema asta. :)

Călin Hera spunea...

Ce poezie simpla si curata! Imi confirma inca o data ca esti o optimista cu suflet bun. Lucru rar si cu atat mai pretios.

Angela Ribus spunea...

Pheideas. Asa-i. Numai ca inginerul din mine s-a obisnuit sa simplifice cat se poate lucrurile. Tratatele le scriu, cu siguranta, altii.
Ce bine-mi pare ca ai trecut pe aici...

Calin. Iti multumesc ca ma faci sa vad lucrurile frumos de luni dimineata.

AncKhiy spunea...

Dragostea e intr-adevar miraculoasa si te schimba fara ca sa iti dai seama! Evident, trebuie sa fii si constient de adevarul sentimentelor tale si sa ai curajul etalarii lor, pentru ca altfel, totul e in zadar, iar fara 2 suflete catre acelasi apus, au revoir!

Angela Ribus spunea...

AncKhiy. Imi place cum spui "fara doua suflete catre acelasi apus"... Excelenta formularea.

Bun venit in Cub!

elena.n spunea...

Angela,
am sa 'tac' la acest post ... nu pt ca ... 'nu cred in iubire' !
intr-o zi am sa-ti povestesc, de ce ... ?
_____
Ana :-) , 5 luni :-))
sa creasca mare, sanatoasa si frumoasa :-)
pupici pt ea, fara numar ! (multe, multe ...)

Angela Ribus spunea...

Elena. Iti respect 'tacerea'.
Si am rabdare.

Multumim frumos pentru urari si bineinteles pentru toti pupicii.

Ne gandim la tine cu drag. :)

Paul spunea...

Recunosc, imi este frica, tare frica, am uitat...multe, m-am retras in lumea mea in care ma simt bine,tare bine, insa,de multe ori, imi este dor de ea...de dragoste.

Valentina spunea...

iubirea e apa dulce a vietii
fiecare celula a sufletului nostru se cere adapata cu ea
in doze pe zi ce trece tot mai mari...
e un drog ce provoaca dependenta,
in lipsa lui te descompui celula cu celula...
e mana care ridica fiecare floare zambareata, fiecare firisor plapand de iarba din gradina vietii...
e fereastra de un albastru candid catre o lume de safir verde in picatele roz de acadele...
am tot vaslit in cuvinte si tot as mai vasli...dar las si glasul dulce al tacerii sa graiasca...

iti transmit cativa litri de iubire intr'un borcan inchis bine, sa nu care cumva sa s reverse pe undeva, pe la altcineva...si sa te infrupti de fiecare data cand simti ca ai ramas fara provizii...

Angela Ribus spunea...

Valentina. A ajuns borcanul, intact :). Iti multumesc pentru idee. Nu exista riscul sa raman fara, am un bebe mic care-mi scoate la suprafata cele mai nebanuite rezerve de iubire.
La randul meu iti trimit cate un zambet in fiecare dimineata, sa-ti tina de urat. :))

Valentina spunea...

sa creasca mare mare si sanatos si destept...nu e bucurie mai mare decat cea de a avea o familie intregita de un "beibiluş" (cum spune verisorul meu de 3 ani)...

multumesc pt zambetele de dimineata ce o sa le primesc de acum incolo...sa stii ca ar fi mai mult decat bineveniti intrucat am ore de la 7 iar lipsa somnului ma face atat de moracanoasa, scortoasa...un zambet mi'ar aduce totodata acea luminozitate si acel optimism necesar...multumesc:)

Angela Ribus spunea...

Valentina. Multumesc si eu pentru urari. Asa e, un copil intregeste familia. E fetita, sa stii. :)

Dimineata gandeste-te ca esti o norocoasa. Si ca ziua va fi asa cum stii sa ti-o faci. Daca iesi zambind pe usa, ai mai multe sanse sa-ti zambeasca cineva decat daca iesi posomorat. Sa stii ca in mare masura depinde de noi...

Zambetul meu il ai, asa cum am stabilit.