Cand mi-ai spus ca infrangerile
pot fi transformate in suport pentru maine
te-am privit mirata.
Cum poate durerea sa nasca speranta
n-am inteles, la inceput.
Apoi am vazut.
Intoarcerea in noi este cel mai bun aliat.
Fiecare cadere are de ce-ul ei.
Asa cum fiecare inaltare are riscul ei.
Din nimic se pot naste atatea minuni.
Nici asta n-am crezut.
Cel mai greu e sa descoperi
cate poti face cu mintea,
cu visele si cu puterile tale.
Explorandu-ti launtrul, gasesti
atatea drumuri neincepute,
atatea bogatii care asteapta
sa le dai valoare.
8 comentarii:
Angela, ma pui pe ganduri de fiecare data cand vin la tine ;-)
Imi plac 'drumurile neincepute' ...
____
'Filtrul sufletului tau' cred ca nu trebuie schimbat o viata :-)
Ganduri frumoase si sanatoase :-)
Este foarte adevarat ca totul se afla in mintea noastra.Suntem rezultatul a ceea ce vrem sa fim.Pana acum ceva vreme nu credeam in asa ceva,acum sunt convinsa.Mintea are puteri nebanuite.Este suficient sa ne propunem un scop(un vis )pentru ca apoi sa il realizam.Atunci cand ne dorim un lucru,mintea noastra lucreaza si gasim solutia pentru a il realiza.Nu va temeti sa visati...
Elena. Ma bucur in fiecare seara cand gasesc un feedback. Poate ca sufletele noastre au filtrele facute din materiale asemanatoare, te-ai gandit? Iti multumesc mult pentru acele ganduri. Suna bine "sanatoase". :)
Mari. Tu stii mai bine decat multi dintre noi cat de puternica e mintea noastra. Te admir, sa stii.
Trebuie sa te hotaresti pe ce drum s-o apuci, trebuie sa iei viata in piept asa cum este, incercand din mers sa culegi petalele ce sa-ti impodobeasca sufletul. Puterea sta in tine, elanul ti-l da tot ce te inconjoara, iar visele sunt hrana pentru ce urmeaza.
Somn usor!
p.s.
am sa-mi las muzica sa ma conduca spre dorinta de a-mi inchide pleoapele.
durerea poate sa nasca speranta...
si eu am "vazut"...
numai bine!
Paul. Ai dreptate in ceea ce spui. Cat despre somnul meu... foarte 'usor', cu urechile ciulite spre patut. Ma bucur in continuare ca iti place (si) muzica mea.
Simona. Bun venit aici. Mi-a placut imaginea ta cu Dunarea, de pe blog. Ma simt... acasa. :)
Pentru a gasi drumul de iesire dintr-un impas, e necesara mobilizarea. Sa crezi in puterea visului... Sa te incarci cu frumos si cu ganduri pozitive, in fiecare zi, si apoi sa te inalti dincolo de sinele mic si neputincios, si vesnic anxios.
Fiecare scriere a ta e pentru mine un prilej de meditatie si bucurie.
Iar peisajele sunt negrait de frumoase!...
Ileana. Cata dreptate ai cu "sinele mic si neputincios".
Ma bucur mult ca te simti bine aic si ca iti plac si peisajele.
Un gand bun alearga la tine.
Trimiteți un comentariu