Ceva-ul sfant care ne-a mai ramas.
Pe care nimeni nu ni-l poate lua.
Cand zborul pare incetinit din cauza furtunii
gasim puteri in aripile noastre.
Mizand pe ceilalti vedem cel mai bine
cat suntem de singuri.
Comunicarea are limite.
Ca si intelegerea.
Atat doar ca uneori uitam sa le vedem.
Sau ne imaginam ca depinde de noi ca lumea sa fie
asa cum am vrea.
Vine o vreme cand in locul fiecarei aripi retezate
inmugureste altceva.
Restul tine de rabdarea invingatorului
si de portia zilnica de singuratate
a fiecaruia.
3 comentarii:
depinde SI de noi ca lumea sa fie asa cum am vrea.
Da, dar nu e de-ajuns. Oricum merita sa facem atat cat tine de noi. Restul - e imaginatie.
in timp ce majoritatea numara pana la 10
eu am invatat sa numar pana la singuratate
am invatat sa numar pana la intuneric
nu-mi mai simt degetele
mainile mele nu mai ating oameni
nu-l mai ating pe Dumnezeu
mainile mele au murit demult
asteapta reincarnarea
Trimiteți un comentariu