Dragostea. Aripi care vin de la sine.
Bucuria ca, pe lumea asta,
mai sunt si oameni care ne inteleg.
Zborul nu se invata.
Intalniri pe care le traim si nu intelegem
cum putem fi atat de norocosi.
Bilant cu plus. Amintiri de pret.
Sentimentul ca vine o vreme
cand lucrurile, intr-adevar, se aseaza.
Dumnezeu e drept.
Sinceritate pana la lacrimi.
Acum cred ca exista si lacrimi de fericire.
Nu suntem nici pe departe atat de singuri.
Doar obositi de cautare si purtand cu noi
toate dezamagirile lumii.
2 comentarii:
Plecarea nu e întotdeauna un abandon, este şi un mod de a păstra ceea ce ai trăit, dacă ştii să pleci înainte de a fi prea târziu.
(Marc Levy)
Asa-i. Eu zic ca abandonul e cu totul altceva. Mi-ai dat o idee. Poate voi scrie un cub despre plecari. Iti multumesc.
Trimiteți un comentariu