miercuri, 22 iunie 2011

Picatura de vis



Lumea privita prin ochii tai are o lumina aparte. Calda si buna.
Diminetile vin ca niste promisiuni ca viata poate fi frumoasa.
Peste zi imi dai ragazul de a ajunge cu gandul oricat de departe.
Acolo unde, poate, pasii mei nu se vor asterne niciodata.
Iar seara, seara e cel mai frumos.
Fac ochii mari, caut si gasesc mai mult decat as fi sperat.
Astfel adorm zambind, dupa inca o zi in care mi-am luat
picatura de vis
din fotografiile tale.

Iti multumesc.

La multi ani, Serban.

duminică, 12 iunie 2011

Destinatar


 În noi sunt atâtea gânduri care își așteaptă împlinirea, 
 atâtea lucruri care au nevoie doar de un destinatar 
 și de un moment bun pentru a fi înfăptuite. 

 Ceea ce poate părea, pentru o clipă, un capăt de lume, 
 nu este decât o cumpănă. Firească. 
 Iar ceea ce am crede că este o mare realizare 
 nu e decât dovada că ne naștem învingători. 

 Uneori ne mirăm de ce am putut gândi sau de ce am putut face cândva. 
 Ni se pare ca pofta de a arăta ce suntem în stare ne-a părăsit. 
 Ne plafonăm, blazați, pentru că undeva, cineva ne-a dezamăgit. 
 
 Și astfel rămân închise în noi 
 posibilele împliniri cărora le refuzăm dreptul de a se naște.

 Nu trebuie decât să vrem să o luăm de la capăt. 
 Mereu. Cu suflet senin și cu certitudinea că fiecare zi e o nouă șansă. 

miercuri, 11 mai 2011

In treacat



Cand gresesti, astepti sa fii iertat
si inteles de ceilalti.
Dar tu - te poti ierta si intelege?
Cand faci un lucru bun, speri ca oricine
sa-ti recunoasca meritul.
Dar cei din jur numai pentru tine nu au ochi si timp.
Cand altcineva iti face – voit sau nu – un deserviciu,
te superi si il judeci aspru.
Dar nu te pui o clipa in locul lui.
Cand, langa tine, cineva reuseste,
nu esti primul care sa-i spui: bravo, felicitari!
Pentru ca esti preocupat de cu totul altceva,
de „problemele” tale.
Ne-am obisnuit sa fim critici si rai
doar cand e vorba de altii,
iar in ceea ce ne priveste invocam orice
numai sa ne absolvim de orice vina.
Si nici macar in treacat nu ne mai intrebam:
de ce?

duminică, 10 aprilie 2011

Solutii simple



Admiram la un om
puterea de a face fata
atunci cand altii nu mai pot.
Capacitatea de a lua decizii
in situatii-limita.
Si intelepciunea de a gasi
solutii simple
atunci cand ceilalti se complica.
Poate ca nu ne nastem cu aceste atuuri.
Dar cred ca depinde de noi
sa ni le apropiem in fiecare zi.

Aflandu-ne in preajma unui om
pe care-l admiram
suntem ochi si urechi
incercand sa vedem ce resorturi interioare
il fac sa fie altfel decat ceilalti.
Tine de farmecul fiecaruia, e-adevarat,
dar si de felul cum a stiut acel om
sa selecteze
din tot ce i-a fost dat sa traiasca.

Noi alegem daca ne lasam invinsi de viata,
daca obosim inainte de vreme
sau daca ne impingem limitele
mereu mai departe.

marți, 1 martie 2011

Mugur



Vise care se opresc la portile gandului
de teama realitatii ce le-ar putea spulbera.
Inchidem in noi, de cele mai multe ori,
lucrurile care ne-ar putea da
curajul si motivatia de a merge mai departe.

Invingator e cel care a indraznit
sa viseze fara sa-i pese de ce spun altii
depasind fiecare obstacol firesc,
stiind sa asculte doar vocea interioara
care nu a invatat sa minta.

Un mugur de vis poate fi
miezul celei mai neasteptate impliniri
daca ii dam dreptul de a-si urma cursul.
Minunile se intampla si pentru noi,
in masura in care suntem deschisi
si nu incercam sa ne traim viata dupa sabloane.

Primavara din noi
e minunea care
ne ia, de fiecare data,
prin surprindere.

sâmbătă, 12 februarie 2011

Prieten



Prieten e cel ce simte cand sufletul tau il cheama,
dincolo de cuvinte;
cel in fata caruia lacrimile se opresc
iar chipul ti se lumineaza a zambet.
Cel pe care nu te saturi sa-l asculti
si care e acolo, langa tine, atunci cand trebuie sa fie.

E omul despre care poti vorbi cu ochii inchisi,
chiar daca a trecut mult timp de cand
ochii lui nu s-au mai intalnit cu ai tai.
Nimic nu valoreaza cat mana unui prieten
care o strange pe a ta, spunandu-ti, astfel,
ca viata e, totusi, dreapta.

Chiar daca, in rest, suntem atat de singuri,
putinele clipe pe care avem norocul de a le imparti
cu un prieten drag
sunt cele care ne fac sa pricepem
pentru ce ne-am nascut.

P.S. Blogul meu a implinit doi ani.
Va multumesc ca ma cititi.

vineri, 31 decembrie 2010

Mai bun. Mai buni...



Speciala, la trecerea intr-un nou an este,
poate, doar starea de spirit pe care ne-o cream
uneori straduindu-ne, alteori nu.

Avandu-i alaturi pe cei care consideram ca merita,
impacati cu noi si cu clipa ce-a trecut,
ne bucuram de anul care incepe sperand,
de fiecare data, ca va fi mai bun.
Fara sa ne gandim, cinstit,
ce l-ar putea face mai bun
pe el sau pe noi
asteptam, mereu, sa fim norocosi, sa dam lovitura,
sa gasim tot ce n-am primit intr-o viata.

Un an nou vine firesc,
poate ca exagerate
sunt doar sperantele pe care ni le punem in el
in loc sa ne intrebam
ce ar trebui sa schimbam in noi,
in loc sa ne privim in fata si sa recunoastem
ca puteam face mai mult.
Depinde de fiecare ca noul an
sa insemne altceva decat ceilalti.

Cel mai frumos dar



Suntem altii atunci cand uitam sa zambim.

Nici un motiv din lume nu este
sau nu ar trebui sa fie
atat de puternic incat sa ne fure zambetul,
darul cel mai frumos pe care il putem oferi celorlalti
si, in egala masura, noua insine.

De sarbatori ne regasim
in cantecul copiilor, colind al sufletului,
in linistea impacarii cu tot ce ne inconjoara,
in mirosul bradului ce reinvie emotia iluziei lui Mos Craciun.

De sarbatori, viata e mai frumoasa
pentru ca incercam sa fim cu totii mai buni.
Cand zambetul vine dinauntru,
chipul nostru oglindeste bucuria vietii.

marți, 21 decembrie 2010

Prima zapada



Ninge linistit afara si in sufletele noastre
renascand zapezile copilariei
si pofta de viata de atunci.

Prima zapada e asteptata cu emotia primei iubiri.
Indiferent cat de firavi sunt primii fulgi,
bucuria intalnirii cu albul lor
nu se compara cu nimic.

Stim ca ninge pentru noi.
Pentru copilul din fiecare,
pregatit sa-si ia sania si sa plece
in cautarea zapezii si a prietenilor de joaca
dintr-un ieri atat de indepartat.

Si, totusi, atat de viu…

luni, 1 noiembrie 2010

Orizont deschis



Fiecare avem anumite locuri
care ne ajuta sa ne regasim.
E de-ajuns sa vezi bucata ta de cer,
sa respiri aerul de care
tu stii cel mai bine cat de dor ti-a fost
ca sa simti, dintr-o data, ca viata e frumoasa.
Cuvintele devin de prisos.
In linistea ta, esti recunoscator
ca ai mai ajuns o data acolo,
ca ai mai vazut o data orizontul tau deschis.

Ne multumim cu putin.
Insa ceea ce altii numesc putin,
pentru noi e mai important decat tot restul.
Bogatia este, de fapt,
ceea ce ne bucura sufletul, facandu-l usor
si ne readuce lumina in priviri,
chiar daca afara e, poate, intuneric.