joi, 29 decembrie 2011
Lumea mea
Pentru mine, simbolul noptii sfinte
nu este Mos Craciun,
care in vremea copilariei mele se numea,
din pacate, altfel,
ci bradul.
Bradul inalt pana in tavan pe care il ornam
catarandu-ma pe scaun,
in care agatam,
odata cu beteala, toate visele mele de copil
si portocalele aduse de tata de la combinat.
Bradul sub care mancam turte si apoi adormeam, fericita,
visand ca voi creste intr-o zi si lumea imi va parea
la fel de buna si de frumoasa ca in gandul meu.
Anii au trecut. S-au implinit si vise pe care nu le-am avut.
E-adevarat, lumea nu e asa cum mi-am imaginat-o.
Nici bradul nu e de fiecare data la fel de inalt
ori poate am mai crescut eu,
insa nu este noapte de Craciun in care
sa nu ma furisez, cu suflet de copil,
sub bradul de acasa,
visand cu ochii deschisi
la lumea mea de maine.
luni, 31 octombrie 2011
Tristeti ferecate
Sunt oameni care pleaca dintre noi
inainte sa apucam sa ne luam ramas bun.
Aflam dintr-o data ca firul vietii lor s-a sfarsit,
ca tacuti si de nimeni stiuti au plecat, pur si simplu.
Despre nici unul dintre ei nu stim,
poate, atat cat ar fi trebuit.
Nu ne facem niciodata timp sa-i ascultam,
sa-i privim si sa-i intelegem.
Pleaca luand cu ei atatea lucruri nespuse,
tristeti ferecate, bucurii nemarturisite.
Privirea celor care stiu ca pleaca e altfel
mai trista, mai adanca.
Incearca sa spuna, dincolo de cuvinte,
ca viata trebuie pretuita atat cat ne este data.
Ei stiu ca ne privesc pentru ultima oara.
Numai noi nu pricepem cat de aproape e clipa aceea.
duminică, 28 august 2011
Ce luam cu noi
Sunt imagini peste care uitarea
nu se poate asterne.
Sunt oameni care isi fac definitiv loc
in sufletul nostru.
Si sunt zile unice la care gandul se intoarce
de fiecare data cu aceeasi bucurie.
Poate ca la final asta luam cu noi:
multumirea unor clipe binecuvantate
si certitudinea ca raiul e aici, pe pamant.
Ceea ce invatam, cu fiecare zi
in care stim ca nu am trait degeaba,
e rasplata pe care o primim pentru ca nu am lasat
ca viata sa treaca pe langa noi.
Sunt insa si lucruri pe care le uitam,
oameni pe langa care trecem indiferenti
si zile pe care am vrea sa nu le fi trait.
Poate ca viata este, intr-adevar,
ceea ce noi o facem sa fie.
miercuri, 20 iulie 2011
Mai departe
Nu putem trai singuri. Avem nevoie de feedback.
Din cand in cand, cineva sa ne confirme
ca e bine - sau nu - ce facem.
Altfel, ne putem usor minti, inlocuind realitatea
cu proiectia propriilor noastre ganduri.
Conteaza sa stim ca ii pasa cuiva
de noi, de ceea ce facem, de ceea ce visam sa implinim.
Viata e altfel atunci cand o privim
prin mai multe perechi de ochi.
Asa putem vedea mai bine, mai nuantat,
mai departe.
miercuri, 22 iunie 2011
Picatura de vis
Lumea privita prin ochii tai are o lumina aparte. Calda si buna.
Diminetile vin ca niste promisiuni ca viata poate fi frumoasa.
Peste zi imi dai ragazul de a ajunge cu gandul oricat de departe.
Acolo unde, poate, pasii mei nu se vor asterne niciodata.
Iar seara, seara e cel mai frumos.
Fac ochii mari, caut si gasesc mai mult decat as fi sperat.
Astfel adorm zambind, dupa inca o zi in care mi-am luat
picatura de vis
din fotografiile tale.
Iti multumesc.
La multi ani, Serban.
duminică, 12 iunie 2011
Destinatar
În noi sunt atâtea gânduri care își așteaptă împlinirea,
atâtea lucruri care au nevoie doar de un destinatar
și de un moment bun pentru a fi înfăptuite.
Ceea ce poate părea, pentru o clipă, un capăt de lume,
nu este decât o cumpănă. Firească.
Iar ceea ce am crede că este o mare realizare
nu e decât dovada că ne naștem învingători.
Uneori ne mirăm
de ce am putut gândi sau de ce am putut face cândva.
Ni se pare ca pofta de a arăta
ce suntem în stare ne-a părăsit.
Ne plafonăm, blazați, pentru că undeva,
cineva ne-a dezamăgit.
Și astfel rămân închise în noi
posibilele împliniri
cărora le refuzăm dreptul de a se naște.
Nu trebuie decât să vrem să o luăm de la capăt.
Mereu. Cu suflet senin și cu certitudinea că fiecare zi e o nouă șansă.
miercuri, 11 mai 2011
In treacat
Cand gresesti, astepti sa fii iertat
si inteles de ceilalti.
Dar tu - te poti ierta si intelege?
Cand faci un lucru bun, speri ca oricine
sa-ti recunoasca meritul.
Dar cei din jur numai pentru tine nu au ochi si timp.
Cand altcineva iti face – voit sau nu – un deserviciu,
te superi si il judeci aspru.
Dar nu te pui o clipa in locul lui.
Cand, langa tine, cineva reuseste,
nu esti primul care sa-i spui: bravo, felicitari!
Pentru ca esti preocupat de cu totul altceva,
de „problemele” tale.
Ne-am obisnuit sa fim critici si rai
doar cand e vorba de altii,
iar in ceea ce ne priveste invocam orice
numai sa ne absolvim de orice vina.
Si nici macar in treacat nu ne mai intrebam:
de ce?
duminică, 10 aprilie 2011
Solutii simple
Admiram la un om
puterea de a face fata
atunci cand altii nu mai pot.
Capacitatea de a lua decizii
in situatii-limita.
Si intelepciunea de a gasi
solutii simple
atunci cand ceilalti se complica.
Poate ca nu ne nastem cu aceste atuuri.
Dar cred ca depinde de noi
sa ni le apropiem in fiecare zi.
Aflandu-ne in preajma unui om
pe care-l admiram
suntem ochi si urechi
incercand sa vedem ce resorturi interioare
il fac sa fie altfel decat ceilalti.
Tine de farmecul fiecaruia, e-adevarat,
dar si de felul cum a stiut acel om
sa selecteze
din tot ce i-a fost dat sa traiasca.
Noi alegem daca ne lasam invinsi de viata,
daca obosim inainte de vreme
sau daca ne impingem limitele
mereu mai departe.
marți, 1 martie 2011
Mugur
Vise care se opresc la portile gandului
de teama realitatii ce le-ar putea spulbera.
Inchidem in noi, de cele mai multe ori,
lucrurile care ne-ar putea da
curajul si motivatia de a merge mai departe.
Invingator e cel care a indraznit
sa viseze fara sa-i pese de ce spun altii
depasind fiecare obstacol firesc,
stiind sa asculte doar vocea interioara
care nu a invatat sa minta.
Un mugur de vis poate fi
miezul celei mai neasteptate impliniri
daca ii dam dreptul de a-si urma cursul.
Minunile se intampla si pentru noi,
in masura in care suntem deschisi
si nu incercam sa ne traim viata dupa sabloane.
Primavara din noi
e minunea care
ne ia, de fiecare data,
prin surprindere.
sâmbătă, 12 februarie 2011
Prieten
Prieten e cel ce simte cand sufletul tau il cheama,
dincolo de cuvinte;
cel in fata caruia lacrimile se opresc
iar chipul ti se lumineaza a zambet.
Cel pe care nu te saturi sa-l asculti
si care e acolo, langa tine, atunci cand trebuie sa fie.
E omul despre care poti vorbi cu ochii inchisi,
chiar daca a trecut mult timp de cand
ochii lui nu s-au mai intalnit cu ai tai.
Nimic nu valoreaza cat mana unui prieten
care o strange pe a ta, spunandu-ti, astfel,
ca viata e, totusi, dreapta.
Chiar daca, in rest, suntem atat de singuri,
putinele clipe pe care avem norocul de a le imparti
cu un prieten drag
sunt cele care ne fac sa pricepem
pentru ce ne-am nascut.
P.S. Blogul meu a implinit doi ani.
Va multumesc ca ma cititi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)