vineri, 31 decembrie 2010

Mai bun. Mai buni...



Speciala, la trecerea intr-un nou an este,
poate, doar starea de spirit pe care ne-o cream
uneori straduindu-ne, alteori nu.

Avandu-i alaturi pe cei care consideram ca merita,
impacati cu noi si cu clipa ce-a trecut,
ne bucuram de anul care incepe sperand,
de fiecare data, ca va fi mai bun.
Fara sa ne gandim, cinstit,
ce l-ar putea face mai bun
pe el sau pe noi
asteptam, mereu, sa fim norocosi, sa dam lovitura,
sa gasim tot ce n-am primit intr-o viata.

Un an nou vine firesc,
poate ca exagerate
sunt doar sperantele pe care ni le punem in el
in loc sa ne intrebam
ce ar trebui sa schimbam in noi,
in loc sa ne privim in fata si sa recunoastem
ca puteam face mai mult.
Depinde de fiecare ca noul an
sa insemne altceva decat ceilalti.

Cel mai frumos dar



Suntem altii atunci cand uitam sa zambim.

Nici un motiv din lume nu este
sau nu ar trebui sa fie
atat de puternic incat sa ne fure zambetul,
darul cel mai frumos pe care il putem oferi celorlalti
si, in egala masura, noua insine.

De sarbatori ne regasim
in cantecul copiilor, colind al sufletului,
in linistea impacarii cu tot ce ne inconjoara,
in mirosul bradului ce reinvie emotia iluziei lui Mos Craciun.

De sarbatori, viata e mai frumoasa
pentru ca incercam sa fim cu totii mai buni.
Cand zambetul vine dinauntru,
chipul nostru oglindeste bucuria vietii.

marți, 21 decembrie 2010

Prima zapada



Ninge linistit afara si in sufletele noastre
renascand zapezile copilariei
si pofta de viata de atunci.

Prima zapada e asteptata cu emotia primei iubiri.
Indiferent cat de firavi sunt primii fulgi,
bucuria intalnirii cu albul lor
nu se compara cu nimic.

Stim ca ninge pentru noi.
Pentru copilul din fiecare,
pregatit sa-si ia sania si sa plece
in cautarea zapezii si a prietenilor de joaca
dintr-un ieri atat de indepartat.

Si, totusi, atat de viu…