Cand gresesti, astepti sa fii iertat
si inteles de ceilalti.
Dar tu - te poti ierta si intelege?
Cand faci un lucru bun, speri ca oricine
sa-ti recunoasca meritul.
Dar cei din jur numai pentru tine nu au ochi si timp.
Cand altcineva iti face – voit sau nu – un deserviciu,
te superi si il judeci aspru.
Dar nu te pui o clipa in locul lui.
Cand, langa tine, cineva reuseste,
nu esti primul care sa-i spui: bravo, felicitari!
Pentru ca esti preocupat de cu totul altceva,
de „problemele” tale.
Ne-am obisnuit sa fim critici si rai
doar cand e vorba de altii,
iar in ceea ce ne priveste invocam orice
numai sa ne absolvim de orice vina.
Si nici macar in treacat nu ne mai intrebam:
de ce?
13 comentarii:
am nevoie în egală măsură de propria-mi stimă de sine, cât şi de semne ale stimei celorlalţi faţă de mine...
mă străduiesc să fiu bun, să am răbdare, să am înţelegere faţă de cel din faţa mea;... aşa, cândva, cineva, poate va fi bun, va avea răbdare şi înţelegere faţă de mine...
Victor. Te admir. Si nu de ieri, de azi. De cate ori intru pe blogul tau am doua sentimente frumoase: uneori ma regasesc, alteori ma pui pe ganduri si ma ajuti sa invat. Pentru amandoua iti multumesc.
Frumoase ganduri, Angela!
Cred ca pentru "de ce?" avem nevoie de luciditate si nu in ultimul rand, de curaj pentru a accepta raspunsul pe care il primim, indiferent care ar fi el. Din pacate, majoritatea actiunilor noastre catre exterior (si catre noi insine) sunt reactii si atat...
Pe langa "de ce?", mi-am pus adesea si problema indreptatirii de a face/spune un anumit lucru cuiva. Caci, in fond, nu invatam decat atunci cand o putem face, nu actionam decat atunci cand suntem cu adevarat pregatiti pentru actiunea respectiva. Chiar daca e nevoie de mai mult de-o viata pentru asta...
Zile bune iti doresc!
daca ne-am intreba de ce si am sta sa ne aplecam asupra nevoilor celorlalti, viata ar fi mult prea simpla. iar noua ne place tumultul...
Loredana. Stiu pe cineva care spunea ca ii place sa traiasca "periculos". Cu siguranta, putini aleg o viata simpla astazi. Si apoi se mira ca nu au liniste.
Ma linisteste, ma imbogateste sufleteste! Cand sunt trista(si am destule motive) CUBURILE imi creeaza o stare de bine. Multumesc!
Elena_54. Multumesc mult. Esti binevenita oricand. Daca as putea face mai mult pentru linistea ta as face cu drag.
Multumesc pentru gandurile bune! Deja ma ajutati tare mu prin acest blog.
M-as bucura si mai mult daca mi-ati accepta cererea de prietenie pe FB (Lenuta Enache, fosta inv. la Sc. 29, am colaborat candva ).
Elena. Cu cea mai mare placere va dau accept. La multi ani, cu intarziere, dar din toata inima, pentru ziua numelui.
Roxana. Cata dreptate ai.
Nu stim daca sau cat de indreptatiti suntem, dar un lucru e clar: pentru anumiti oameni simtim cand si ce trebuie sa facem. Indiferent daca momentul nu e bine ales, sau cuvintele...
Multumesc pentru vizita, pentru gandul bun.
Ce frumos ai spus: "e nevoie de mai mult de-o viata"...
Cum te stimezi si te iubesti pe tine,asa trebuie sa ii iubesti si stimezi pe cei din jurul tau.Rezultatul...?Il vei aprecia singur.
Vicor ai perfecta dreptate,dar in lumea in care traim.....foarte rar obtinem ceea ce dam.
Trimiteți un comentariu