duminică, 31 mai 2009

Ti-as darui...



Ti-as darui in fiecare zi atat cat iti este necesar
sa-ti poti umple sufletul de aer proaspat.
Ti-as darui in fiecare dimineata atata lumina,
cat sa-ti umple ochii de speranta.
Ti-as darui in fiecare seara atata liniste,
cat sa uiti toata oboseala de peste zi.
Ti-as darui in viata asta atata incredere,
incat sa binecuvantam impreuna
ziua in care ne-am descoperit.

Si nu stiu daca m-ar putea impiedica ceva
sa fac toate astea.

6 comentarii:

Geanina Codita spunea...

Nimic nu ne poate impiedica, buna mea prietena ! A DARUI , un verb plin de noblete, pretios precum viata, cu miresme de natura proaspata ce deschide ochii dupa o ploaie binecuvantata. Duminica aceasta sa-ti fie asemeni frumusetii tale sufletesti. Îmbratisari!

Angela Ribus spunea...

Geanina. Multumesc, asemenea, draga mea!

Călin Hera spunea...

Din nou, ai dreptate. Uneori, ne lamentăm, punem „dacă” înainte de orice actiune, în loc s-o facem, pur si simplu! De regulă, e vorba de actiuni care ar putea dăuna carapacelor noastre, la care atât de mult construim...

Angela Ribus spunea...

Calin. Utile, altfel, dar nu chiar intotdeauna necesare. :)

AncKhiy spunea...

Si eu as darui mereu, ceea ce este necesar, atat cat este necesar...
Primul pas important: "Daruieste!"
Si nu stiu daca este ceva mai frumos decat lucrul acesta.

Angela Ribus spunea...

AncKhiy. Frumos e cand nu obosesti sa faci lucrul asta mereu si cand simti ca tot mai ai ce darui. :)