Sfarsit de an, cu lucruri care mai trebuie sa se intample,
cu oameni care-si amintesc de ei si de ceilalti,
cu socoteli care se incheie, dar nu oricum,
si cu dorinta de alb peste noi si peste visurile noastre.
Intr-o singura zi, te poti bucura ca un copil
sau te poti trezi, brusc, ancorat intr-un astazi mult prea dur.
Intr-un singur an se sterg atatea urme din trecut
cat sa lase loc altor intamplari, bune sau rele,
dupa cum trece norocul - pe la noi sau pe la cei de langa noi.
Ceea ce este bun si dorit de unii poate fi, indirect,
sursa nefericirii altora care, la randul lor,
isi gasesc multumire in alta parte, umbrind cine stie ce alte frunti.
E mult? E putin? Sa ai felia ta de viata, cu care stii ca poti face
nimic mai mult decat atat cat esti in stare
si nimic mai putin decat atat cat ai meritat.
Sarbatorile ne fac sa traim mai intens, sa alergam, sa ne agitam,
sa simtim cat am castigat sau cat am fi putut pierde.
10 comentarii:
E vremea bilanturilor.Socotim cate am fi vrut sa realizam si ne dam seama cat de multe restante avem.
Cu siguranta anul viitor vom fi mai organizati,mai eficienti,mai buni.
E valabil si pentru decembrie din fiecare an care urmeaza.
Haideti sa ne bucuram de zapada si de colindele de Craciun.Si daca nu suntem alaturi de cei dragi, macar gandurile noastre bune sa-i insoteasca.
Angela. Ai dreptate. Cei dragi, aproape sau departe, sunt cei care ne dau putere si motivatie.
Un gand bun catre tine. Iti multumesc ca ma citesti. :)
Angela, la treaba asta cu ”oameni care-și amintesc de ei și de ceilalți” m-ai lovit. Mă recunosc profund în descriere.
De mine îmi amintesc zilele astea recitind cartea Singur pe lume, a lui Hector Malot, bând cacao fierbinte cu miere și scorțișoară și uitându-mă pe DDTV la desenele animate ale copilăriei.
De ceilalți îmi amintesc de fiecare dată altfel.:)
Draga mea Innuenda. E o idee buna sa recitim cartile de demult. Eu recitesc periodic Micul print si-mi place mereu.
Iti multumesc ca mi-ai scris si ca... ti-ai amintit de mine. :)
Ce interesant! Sfârşitul de an e acoperit de alb...ca o pregătire pentru un nou început...
Tocmai m-am întors de afară unde totul e alb...Prin zăpadă strălucesc mii de steluţe...M-am surprinz zâmbind ca atunci când te gândeşti la cineva drag : )...Apoi, ruşinându-mă de trecători, mi-am ascuns zâmbetul în gulerul ridicat al paltonului...până am observat că şi ei zâmbeau...Albul face din noi copii, fiinţe cu suflet pur...
Cuvintele tale, Angela, mi-au nins sufletul cu albul cel mai alb...
Mariana. Iti multumesc. De-ar putea sa tina cat mai mult starea asta de bine... :)
azi sunt copil si chiui cu picioarele inghetate...
e frumos!
ma poti ajuta cu promovarea campaniei, te rog? oamenii nu reactioneaza si nu am strans nimic pana acum (numai 87 de lei)
:-s
Cat de frumos ai scris!...
Trebuie sa ne raportam mereu la feliile noastre de viata, indiferent de opiniile altora din afara, care nu pot sau nu vor sa inteleaga... Doar bunul Dumnezeu stie menirea fiecarei pasari pe lume.
Te sarut. O zi minunata!
Evergreen. De dragul tau am postat linkul.
Daca vrei, incearca sa iei legatura si cu Lia
http://liarebelyell.blogspot.com/
Poate va puneti cap la cap campaniile.
Te pup si iti tin pumnii stransi.
Ileana. Sunt de acord ca doar bunul Dumnezeu stie menirea fiecaruia.
Mi-e drag de tine. Te pup si eu cu toata inima.
Trimiteți un comentariu