vineri, 11 decembrie 2009

Arome tarzii



Gutuia din fata mea e... o lectie. A rabdarii.
Le iubim pentru parfumul lor,
pentru aroma unica,
nascuta din rabdarea de a-si astepta timpul.
Gutuile sunt ultimele fructe pe care ni le daruieste natura.
Au farmecul lor, personalitatea lor. Lumina lor.
Daca intr-un an nu ar mai fi nici o gutuie,
cum am sti ca se apropie sarbatorile?
Ce am mai tine la geam, seara, asteptand vremea colindelor?

Fructele, ca si oamenii, invata sa-si desavarseasca implinirea.

16 comentarii:

Angela spunea...

Intr-adevar,gutuile sunt legatura parfumata dintre toamna tarzie si sarbatorile de iarna si-mi amintesc de copilarie si de casa bunicilor

Angela Ribus spunea...

Angela. Hai sa ne decoram casa cu cate o gutuie la fereastra. Cel putin la bucatarie... :)

Angela spunea...

una in fereastra pentru bucuria sufletului si cateva in borcan sub forma de dulceata))

Angela Ribus spunea...

Angela. S-a facut. :)
Suc de gutui ai baut? E alb ca laptele si bun...

angela spunea...

L-am incercat azi. Imi vine sa sacrific si gutuia din fereastra((

angela spunea...

si uite-asa isi desavarseste ea implinirea si sufleteasca si estetica si gustativa)))

Angela Ribus spunea...

Angela. M-ai facut sa rad.
Si cu... rabdarea cum ramane?

:)

angela spunea...

Ai dreptate,Angela.Ar trebui sa invat de la ea rabdarea.
Ma bucur ca de la o tema de meditatie am reusit sa ajungem la
zambete.
Iti doresc o duminica frumoasa si luminoasa precum gutuia din fereastra ta.

Angela Ribus spunea...

Angela. Asemenea.

Iti multumesc. :)

Ileana spunea...

Bune gutuile, si pline de vitamina C, o minunatie de aroma, gust si culoare!...;)
Imi amintesc de copilarie si de toamnele tarzii, cand erau ultimele fructe culese din gradina, inainte ca zavorul portii sa se inchida pana in primavara.

Angela Ribus spunea...

Ileana. Cand eram copil, fratele meu imi spunea uneori, in gluma, ca sunt gutuie.
Poate ca m-am "copt" mai greu, dar in egala masura, vreau sa cred ca rezist mai mult. :)

Mi-am amintit cum imi mai plac gutuile: coapte in soba, cu zahar pe ele si cu miezul scos.

Ileana spunea...

Si mancare de gutui cu sos caramelizat... :) Cand eram mica nu-mi placea, acum o consider delicatesa.

Angela Ribus spunea...

Ileana. Nici mie nu-mi placeau gutuile cand eram mica. Acum le consider ceva special. Daca le-am dedicat si un cub... :))

Nesty spunea...

"galbena gutuie...dulce amaruie..."

ne potrivim la gusturi si la dorul de zapada...

Angela Ribus spunea...

Si mai avem ceva in comun, Nesty... Ne plac margaretele. :)

Bine ai venit!

adriana spunea...

Toate postarile sunt frumoase dar la aceasta i-am simtit si parfumul, mai ales ca eu sunt o fericita pentru ca am un gutui la fereastra.