vineri, 7 august 2009
Sa fim buni
Uitam, de cele mai multe ori, sa fim buni.
Si constientizam acest lucru
doar atunci cand mai primim cate o palma de la viata
sau atunci cand ramanem cu un prieten mai putin.
Un om despre care nu stiu mai nimic,
fiind bolnav, in ultima luna de viata,
regreta ca nu a facut mai mult bine,
ca nu si-a iubit mai mult semenii.
Cineva care l-a cunoscut spune ca omul acela a fost un om bun.
Dar, problema lui, ultima lui problema
a ramas aceea ca putea fi si mai bun.
Putea face mai mult. Si n-a mai apucat.
Cand a inteles, deja nu mai avea timp.
Si, inainte de a pleca, a spus celui de langa el acest lucru.
Cand e vorba de rau, nu trebuie sa semanam, neaparat, unii cu altii.
Numai binele ne-ar putea asemana.
Sa fie asta motivul pentru care il tot uitam?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
22 de comentarii:
E greu sa fii bun! De multe ori imi imi reprosez chiar eu mie asta! Mai ales dupa ce am fost lovita chiar de oamenii pe care i-am iubit cel mai mult.
Cora. Bunatatea ii dezarmeaza. Iar pe noi ne impaca.
Dar e greu, intr-adevar, sa fim intotdeauna buni, indiferent de ce ni se intampla.
Cunosc un om bun neconditionat. E mama.
Nu este greu să fim buni, trebuie doar să ne dorim acest lucru.
O seară de mare minune să ai , draga mea!
Acest cub pe langa faptul ca e interesant ma si pune pe ganduri...
O zi superba in continuare!
Când îti amintesti de cineva sau de o perioadă mai îndepărtată a vietii, tii minte lucrurile bune, frumoase. Cele rele se uită (în general). Dar eu cred că trebuie să fii bun mai ales pentru prezent.
Geanina. Uneori mai obosim. Insa atunci trebuie sa ne amintim ca avem pentru cine sa fim buni.
Multumesc, asemenea.
Elena. Ma bucur cand cuvintele mele isi gasesc ecou.
Un gand bun de la Galati.
Calin. Ce spui tu e bun de motto.
Sa fim buni in prezent.
In prezentul continuu...
Fata de cei cu care vrem sa semanam, suntem buni, fata de restul de multe ori nu ne intereseaza; asadar eu zic ca binele ne aseamana oricum, la fel cum raul ne-ar putea asemana... motivul pentru care tot uitam binele, poate fi si egoismul.
Bine spus, binele dezarmeaza si cred ca ne poate dezarma si pe noi insine fata de noi; da, atunci cand mai primim o palma de la viata!
Un weekend linistit!
te-ai oprit la postul meu preferat. ma bucur ca simtim la fel
AncKhiy. Da, egoismul este un motiv.
E greu sa incerci sa fii bun cu toti, mereu si sa nu obosesti facand asta. :)
Multumesc, asemenea pentru gandul bun.
David. E scris cu tot sufletul. M-a impresionat.
Bun venit in Cub! :)
pentru unii oameni - cel mai imposibil lucru: sa fie bun!
Din pacate!
Orianda. Eu cred ca pana si cei mai rai oameni au momentele lor de bunatate...
;-)
un lucru este adevarat pentru viata fiecaruia : binele naste bine, iar raul naste la rau.
este destul de adevarat ca soarele straluceste la fel si pentru omul rau si pentru cel bun.
deci ... putem alege :-)
Angela :-) caracterul nu poate fi falsificat, nici nu poate fi imbracat sau dezbracat ca si cum ar fi o haina care sa se potriveasca unei toane de moment.
mi-e tare draga mama ta !
motivul : este om bun :-)
pupici voiosi micutei.
te imbratisez cu drag.
Cunosc pe cineva care in fiecare zi face cate un gest de bunatate. Curata buruienile la o batranica in curte. Batranica are nepoti si un fiu de varsta mea, lenesi foc toti. L-am intrebat pentru ce o face? M-a rugat sa incerc a face acelasi lucru timp de o saptamana, sa acord cateva clipe din viata mea zilnic, gesturilor de bunatate. Mama, imi spunea ca am un suflet mare, bun si frumos, iar eu constat ca este loc de mai bine.
Elena. Adevarat, binele naste bine.
Spuneam, tot intr-un cub, ca putem intoarce oamenii cu fața lor buna spre noi. Doar prin bunatatea noastra.
Ii voi spune mamei.
Ana iti zambeste si amandoua ne bucuram ca ai revenit.
Doua ganduri bune va insotesc mereu. :)
Paul. Frumos exemplul acelui cineva. Hai sa incercam.
Angela sa dea Domnul sa reusim. Mergand spre TM, pe sosea intr-un carucior, zaresc de fiecare data un infirm (picioare amputate). Opresc de multe ori, stau 2-3 minute de vorba cu el si-i dau cativa lei. Rusinat mi-i accepta, insa el imi spune"nu asta-mi trebuie, ci o vorba sa schimb cu cineva". Ma cunoaste deja, cand nu opresc, palaria ai ramane mult timp deasupra capului a tristete, iar eu, imi continui drumul manat de grijile lumesti...
Paul. Candva am ajutat si eu pe cineva aproape in aceeasi situatie. La un moment dat, dupa cativa ani de cand ii treceam mereu pragul, persoana de langa el m-a amarat atat de tare incat m-am retras...
Mare lucru sa fi bun !
Te imbratisez !
Si eu te imbratisez, Florin drag. >:D<
Trimiteți un comentariu