Daca am sti ce ne asteapta,
pesemne ca am fi tentati sa ne impotrivim
si sa schimbam, atat cat se poate,
ceea ce sta sa vina.
Faptul ca nu stim ce urmeaza ne da sansa
de a infrunta, pur si simplu, orice situatie,
bucurandu-ne, daca e bine,
intarindu-ne, daca e de luptat pentru a fi bine.
Orice inceput are doza lui de promisiune.
Ceea ce uitam adesea
este ca implinirea acestei promisiuni depinde de noi.
Asteptam de la altii să trimita norocul pe strada noastra
si dezarmam la primul semn de furtuna.
Fara sa acceptam ca, de fapt, si norii fac parte din viata,
iar curajosii nu se limiteaza
doar la a supravietui.
Ii admiram pe cei care au stiut ce si cat sa ceara de la viata,
insa, cand e vorba de propriul nostru drum,
ne temem sa cerem prea mult
ca nu cumva sa primim prea putin.
Din timp in timp e bine sa ne intrebam
sincer si limpede ce vrem,
pentru a sti ce promisiune avem de tinut.
24 de comentarii:
da este bine sa nu stim ce ne asteapta. ne-ar coplesi si chiar ne-ar deturna de la de desfasurarea nornmla a vietii noastre.
cand e vb de noi parca totul se complica subit, nu-i asa? :)
M-am intrebat de multe ori cum ar fi sa stiu si ce vreau cu adevarat de la viata. Blamez norii, desi-s ai mei.
Multumesc pentru cuvinte
John. O, da. Tare se mai complica lucrurile atunci cand suntem noi in mijlocul problemelor.
Si, da, exista persoana potrivita.
Si, da, vei fi in stare sa o pastrezi. :) Stiu eu.
Evergreen. Vezi, asta-mi place mult la tine. Si asta... ("Blamez norii, desi-s ai mei". Mama, ce bine ai zis!)
Te pup. Oricand, cu drag, pentru tine voi gasi cuvinte care sa-ti tina de urat. Sau sa-ti faca greul mai putin greu.
:*:*:* esti ca o mama spirituala. poate pare plenoasm... intelegi tu mai presus de cuvinte ce-am vrut sa zic
Evergreen. Inteleg. Ma bucura mult ce-mi spui. Si, da, inainte sa o am pe Ana mea mica, au fost multi adolescenti care mi-au spus Mami..
Poate-ti va povesti candva Dani de la regie teatru despre Tranzitul nostru prin adolescenta (era o rubrica pe care am tinut-o timp de zece ani in ziarul la care lucrez. Si ne intalneam si povesteam si era asa de frumos). Ehei..
Dar e timp pentru toate.
uof, ma pui pe ganduri, ar trebui sa ma opresc si eu si sa ma intreb limpede ce vreau :( scrii tare fain!!!
Alexxa. Bun venit in cub!
Nu putem sti mereu ce vrem. Uneori ni se pare ca stim. Alteori nici nu conteaza asta, conteaza sa facem ceea ce credem noi ca e bine.
Si se mai intampla uneori sa avem cate o revelatie, cate o clipa cand chiar stim ce vrem.
Iti multumesc pentru aprecieri.
Si iti trimit un gand bun, sa te insoteasca atunci cand ai nevoie. :)
mersi! :) sa-ti fie bine si tie!
Joven. Thank You. OK.
intr-adevar, multa intelepciune se regasteste in acele cuvinte. Multumim!
Anne. Si eu va multumesc ca ma cititi. :)
Nu stiu daca ne-ar fi mai bine daca am sti ce urmeaza. Poate ne-ar scuti de multe griji, dar unde ar mai fi neprevazutul ?
Ne-am obisnuit sa ne lamentam ca pentru noi e cel mai geu si doar noua ni se intampla ce e mai grav.
Cony. Bun venit.
Eu nu vreau sa stiu ce ma asteapta. Cred ca farmecul vietii vine si din acest neprevazut.
Cat despre lamentari, asa-i, indiferent de situatie, ne e cel mai usor sa ne lamentam.
Rar de tot ne facem timp sa ne gandim la altii, cu mult mai nefericiti decat noi.
A sti sa ceri e adevarata arta a vietii!
M-am mutat aici:
http://bucatariadevara.wordpress.com/
Acuarele. Te voi citi cu drag si acolo.
Acest cub poate fi rezumat la o mică frază memorabilă: Un laş moare de o mie de ori, un erou doar o singură dată.
Petru. Poate. Arata-mi tu eroul...
Ce frumos ai spus ca ne temem sa cerem prea mult de la viata pentru ca sa nu fim dezamagiti de acel prea putin pe care-l primim. Ce dor mi-a fost de tine si ce pierduta am fost în cotidianul meu anost.
Giuliaaaa!... Si mie mi-a fost dor de tine. Ma bucur mult ca te-am regasit.
Toti ne pierdem, intr-un fel sau altul, in cotidian.
Te pup cu tot dragul.
Cred ca uneori e mai bine sa traim la intamplarea lui Dumnezeu. Ce rost are sa anticipam viitorul?
Eu ma bucur in fiecare zi de inedit si imprevizibil si imi e asa de bine.:)
Allma Nicole. Putem lasa in voia Lui unele lucruri. Dar, in acelasi timp, e bine sa facem ce tine de noi pentru a merita sa ni se intample lucruri bune.
iubesc blogul acesta.. aici e mereu primavara. Tino tot asa !
Claudia. De-ai sti cate anotimpuri au trecut pana s-a facut atat de primavara!
Multumesc ca ma citesti.
Trimiteți un comentariu