.jpg)
De multe ori ne lipseste rabdarea.
Vrem totul dintr-o data si,
daca vedem ca nu se-ntampla
asa cum ne-am dorit,
dam vina pe oricine,
suparati ca n-am avut noroc.
A sti sa astepti este premisa oricarei impliniri.
Sa faci lucruri utile si sa daruiesti intr-atat
incat sa nu simti cum trece timpul.
Solutiile sunt, de obicei, la capatul drumului.
Acolo unde, odata ajunsi,
ne intalnim, de fapt, cu noi insine.
Trebuie sa mergi foarte departe
pentru a putea fi tu insuti, spunea cineva.
Numai asa pricepem ca drumul
spre intelegerea cu ceilalti
are legatura cu drumul spre noi.
16 comentarii:
Adevarat.
Doar cunoscandu-te cu adevarat pe tine, ii poti cunoaste pe altii.
Chiar daca pana la autocunoastere e drum lung si poate rabdare putina...
Ioan. Culmea e ca rabdarea vine pe masura ce imbatranim. Adica exact atunci cand ne mai ramane atat de putin timp.
"Solutiile sunt, de obicei, la capatul drumului.
Acolo unde, odata ajunsi,
ne intalnim, de fapt, cu noi insine" - cât de adevărat... Acolo, în timpul întâlnirii cu noi înşine, dăm adevăratul examen şi descoperim, dacă avem putere, soluţiile...
Cristian. ...Pe care nimeni nu le poate gasi in locul nostru.
Pentru ca drumul e doar al nostru.
"A şti să aştepţi este premisa oricărei împliniri.
Să faci lucruri utile şi să dăruieşti într-atât
încât să nu simţi cum trece timpul." Dacă am acorda mai mult timp pentru a ne cunoaşte, pentru a ne perfecţiona, pentru a dărui cred că şi soluţiile ar fi mai la îndemână. Ne lipseşte răbdarea şi curajul de a fi noi înşine în toate împrejurările, de aici dezamăgirea...
Cu siguranta...un mare paradox.
E mai uşor să arunci vina în spinarea celor din jur...e tare greu să-ţi asumi responsabilităţi...
Cam aşa stau lucrurile în anumite situaţii, oamenii nu vor să aibă dialoguri cu ei înşişi , probabil de teamă că vor descoperi ceva ce nu o să le placă.
Reflectăm...
Te îmbrăţişez cu toată dragostea, draga mea!
Lolita. E mai usor sa credem sa suntem noi insine decat sa fim. Si asta implica acea cunoastere de sine despre care vorbeai.
Ioan. Si mai sunt si altele.
De ce un batran e dispus sa asculte si sa inteleaga un tanar (ma refer in primul rand la parinti), dar invers aproape deloc? :)
Cine ar avea mai mult de invatat...
Geanina. Dialoguri cu noi insine - ce bine ai spus.
Mereu luam ca scuza lipsa de timp, criza (!) sau orice altceva.
Multumesc pentru imbratisare.
¨Solutiile sunt, de obicei, la capatul drumului.
Acolo unde, odata ajunsi,
ne intalnim, de fapt, cu noi insine.¨
raspunsul îl stim de fiecare data.
de data asta simt eu o umbra de tristete în rândurile tale. sper ca vei trece peste momentele grele, si te vei regasi.
mi-ai spus ca e destul un peisaj frumos, un petec de soare, o adiere de vànt.
Giulia. Asa e. Iti multumesc.
Tristetea face si ea parte din viata, nu-i asa?
Uneori, cu nodul in gat, suntem mai aproape de noi.
Răbdare...
Cel mai greu mi-e să aştept. Întotdeauna mi-a fost greu
Eu cred că solutiile sunt tocmai de-a lungul si în timpul drumului. La capăt..., la ce ar mai fi bune?
Evergreen. Nu stiu pe nimeni caruia sa-i fie usor sa astepte. Dar... uneori merita. :))
Calin. Inteleg ce spui.
Insa, daca le gasim pe parcurs, la ce bun sa mai mergem pana la capat?...
Eu le numesc indicii pe cele de pe parcurs.
Ne arata ca drumul e bun. Sau nu.
Trimiteți un comentariu